INORGÁNIC, -Ă adj. (Rar) Anorganic. [Cf. fr. inorganique].
Sursa: DN (1986) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

INORGÁNIC, -Ă adj. anorganic. (< fr. inorganique)
Sursa: MDN (2000) | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink

inorgánic adj. m. (sil. mf. in-) organic
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

*inorgánic, V. anorganic.
Sursa: Scriban (1939) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

*anorgánic, -ă adj. (fr. anorganique, d. vgr. an-, fără, și órganon, organ). Fără organe, fără vĭață, mort. Chimia anorganică, care se ocupă de metale și metaloide. – Maĭ puțin bine inorganic (că in- e prefix latin, și organic e cuv. gr.).
Sursa: Scriban (1939) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink