INOPORTUNÁ, inoportunez, vb. I. Tranz. și intranz. (Fam.) A importuna. – Din inoportun.
Sursa: DEX '09 (2009) | Adăugată de valeriu | Semnalează o greșeală | Permalink

INOPORTUNÁ, inoportunez, vb. I. Tranz. și intranz. (Fam.) A importuna. – Din inoportun.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de valeriu | Semnalează o greșeală | Permalink

INOPORTUNÁ vb. v. deranja, incomoda, încurca, jena, stingheri, stânjeni, supăra, tulbura.
Sursa: Sinonime (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

inoportuná vb., ind. prez. 1 sg. inoportunéz, 3 sg. și pl. inoportuneáză
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

INOPORTÚN, -Ă, inoportuni, -e, adj. Care nu este sau nu se întâmplă la timpul oportun; nepotrivit, neoportun. ♦ (Despre oameni) Care incomodează; neplăcut; plictisitor. – Din fr. inopportun, lat. inopportunus.
Sursa: DEX '09 (2009) | Adăugată de valeriu | Semnalează o greșeală | Permalink

INOPORTÚN, -Ă, inoportuni, -e, adj. Care nu este sau nu se întâmplă la timpul oportun; nepotrivit, neoportun. ♦ (Despre oameni) Care incomodează; neplăcut; plictisitor. – Din fr. inopportun, lat. inopportunus.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de valeriu | Semnalează o greșeală | Permalink

!inoportún (i-no-/in-o-) adj. m., pl. inoportúni; f. inoportúnă, pl. inoportúne
Sursa: DOOM 2 (2005) | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink

INOPORTÚN adj. 1. neoportun, nepotrivit, (livr.) intempestiv, (fig.) deplasat, (O acțiune ~.) 2. v. nepoftit.
Sursa: Sinonime (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

Inoportun ≠ oportun
Sursa: Antonime (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

INOPORTÚN ~ă (~i, ~e) 1) Care nu este oportun; produs la timpul sau locul nepotrivit. 2) Care jenează, stingherește; jenant. /<fr. inopportun, lat. inopportunus
Sursa: NODEX (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

INOPORTÚN, -Ă adj. Care nu este oportun; nepotrivit. ♦ Stingheritor, supărător, plictisitor. [Cf. fr. inopportun].
Sursa: DN (1986) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

INOPORTÚN, -Ă adj. care nu este oportun; nepotrivit. ◊ neplăcut, supărător. (< fr. inopportun, lat. inopportunus)
Sursa: MDN (2000) | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink

inoportún adj. m. (sil. mf. in-) oportun
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

inoportun a. care nu e oportun.
Sursa: Șăineanu, ed. a VI-a (1929) | Adăugată de blaurb | Semnalează o greșeală | Permalink

*inoportún, -ă adj. (lat. in-opportúnus. V. importun). Care nu e oportun, nu e la timp potrivit: propunere inoportună. Adv. A sosi inoportun.
Sursa: Scriban (1939) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink