INOPERÁNT, -Ă, inoperanți, -te, adj. Lipsit de efect sau de rezultat; fără urmare, neoperant. – Din fr. inopérant.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de valeriu | Semnalează o greșeală | Permalink

INOPERÁNT ~tă (~ți, ~te) Care nu este operant; care nu produce efectul dorit. /<fr. inopérant
Sursa: NODEX (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

INOPERÁNT, -Ă (Rar) Lipsit de efect; fără urmare. [Cf. fr. inopérant].
Sursa: DN (1986) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

INOPERÁNT, -Ă adj. lipsit de efect; fără urmare. (< fr. inopérant)
Sursa: MDN (2000) | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink

INOPERÁNT adj. v. ineficace, ineficient, infructuos, inutil, nefolositor, netrebuincios, neutil, van, zadarnic.
Sursa: Sinonime (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

inoperánt adj. m. (sil. mf. in-) operant
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

*inoperánt, -ă adj. (in- și operant). Care n´are efect: medicament inoperant.
Sursa: Scriban (1939) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink