12 definiții pentru inodor, inodora   declinări

INODÓR, -Ă, inodori, -e, adj. Care nu emană miros; fără miros. – Din fr. inodore, lat. inodorus.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de valeriu | Semnalează o greșeală | Permalink

ROMANÍȚĂ, romanițe, s. f. (Bot.; regional) Mușețel. [Var.: romăníță s. f.] – Din pol. rumianiec, ucr. romanec'.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

INODÓR ~ă (~i, ~e) Care nu emană nici un miros; lipsit de miros; fără miros. /<fr. inodore, lat. inodorus
Sursa: NODEX (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

ROMANÍȚĂ ~e f. 1) Plantă erbacee anuală, cu frunze alterne divizate și cu flori aromate, albe pe margini și galbene în centru, folosită în medicină; mușețel. 2) Plantă erbacee decorativă, cultivată pentru florile ei mari, plăcut mirositoare. [G.-D. romaniței] /roman + suf. ~iță
Sursa: NODEX (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

INODÓR, -Ă adj. Fără miros. [Cf. fr. inodore, lat. inodorus < in – fără, odor – miros].
Sursa: DN (1986) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

INODÓR, -Ă adj. fără miros. (< fr. inodore, lat. inodorus)
Sursa: MDN (2000) | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink

INODÓR adj. nemirositor. (Substanță ~.)
Sursa: Sinonime (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

ROMANÍȚĂ s. (BOT.) romaniță neadevărată v. romaniță nemirositoare; romaniță nemirositoare (Matricaria inodora) = romaniță neadevărată, (reg.) mărăriță, roman, tătăiși (pl.), chioara-găinii, mărarul-broaștei, mușețel-prost, ochiul-boului, romaniță proastă, romaniță puturoasă, romonbolund.
Sursa: Sinonime (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

ROMANÍȚĂ s. v. granat, mușețel, spilcuță.
Sursa: Sinonime (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

inodór adj. m. (sil. mf. in-), pl. inodóri; f. sg. inodóră, pl. inodóre
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

romaníță s. f., g.-d. art. romaníței; pl. romaníțe
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

*inodór, -ă adj. (lat. in-odórus, d. in-, fără, și ódor, odóris, miros). Fără miros: gaz inodor.
Sursa: Scriban (1939) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink