INJÚST, -Ă, injuști, -ste, adj. Care nu este just; nedrept, nejust. – Din fr. injuste, lat. injustus.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de valeriu | Semnalează o greșeală | Permalink

INJÚST ~stă (~ști, ~ste) Care nu este just; nedrept. /<fr. injuste, lat. injustus
Sursa: NODEX (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

INJÚST, -Ă adj. Nedrept. [Cf. fr. injuste].
Sursa: DN (1986) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

INJÚST, -Ă adj. inechitabil. (< fr. injuste, lat. iniustus)
Sursa: MDN (2000) | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink

INJÚST adj. v. nedrept.
Sursa: Sinonime (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

Injust ≠ just
Sursa: Antonime (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

injúst adj. m. just
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

*injúst, -ă adj. (lat. in-justus. V. just). Lipsit de justiție, nedrept: om injust, hotărîre injustă. S. n. Ceĭa ce e injust: omu are aproape din natură noțiunea justuluĭ. Adv. A fi condamnat injust.
Sursa: Scriban (1939) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink