INIMOȘÍE s. f. Însușirea celui inimos. – Inimos + suf. -ie.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de ana_zecheru | Semnalează o greșeală | Permalink

inimoșíe s. f., art. inimoșía, g.-d. inimoșíi, art. inimoșíei
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

inimoșíe f. Calitatea de a fi inimos, de a avea inimă. V. osîrdie.
Sursa: Scriban (1939) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink