INFUZIÚNE s. f. v. infuzie.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de valeriu | Semnalează o greșeală | Permalink

INFUZIÚNE s.f. v. infuzie.
Sursa: DN (1986) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

*infuziúne f. (lat. infúsio, -ónis. V. fuziune). Turnare de apă ferbinte [!], opărire a uneĭ substanțe. Băutură obținută pin [!] opărire: infuziune de ceaĭ (ob. numită numaĭ ceaĭ). – Și -úzie. V. decoct.
Sursa: Scriban (1939) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

INFÚZIE, infuzii, s. f. 1. Soluție apoasă obținută dintr-o plantă prin opărirea ei cu apă clocotită, în scopul extragerii principiilor active pe care le conține; medicament astfel obținut. 2. Încrucișare a unei rase neameliorate cu o rasă ameliorată timp de una sau două generații. [Var.: infuziúne s. f.] – Din fr. infusion, lat. infusio, -onis.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de valeriu | Semnalează o greșeală | Permalink

INFÚZIE ~i f. Băutură obținută prin infuzarea unor plante medicinale (folosită ca tratament). [G.-D. infuziei] /<fr. infusion, lat. infusio, ~onis
Sursa: NODEX (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink Comentariu: Var. infuziune (după definițiile din DEX și DN) - LauraGellner

INFÚZIE s.f. Soluție obținută dintr-o plantă prin opărirea ei cu un lichid fiert în clocote; medicament astfel pregătit. [Pron. -zi-e, gen. -iei, var. infuziune s.f. / cf. fr. infusion, lat. infusio].
Sursa: DN (1986) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

infúzie s. f. (sil. -zi-e), art. infúzia (sil. -zi-a), g.-d. art. infúziei; pl. infúzii, art. infúziile (sil. -zi-i-)
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink Comentariu: Var. infuziune (după definițiile din DEX și DN) - LauraGellner