INFIDÉL, -Ă, infideli, -e, adj. 1. Care nu este fidel; nestatornic, necredincios în sentimente, care își calcă angajamentele față de cineva, nefidel; (despre soți) care calcă credința conjugală. 2. Inexact, care nu exprimă adevărul, realitatea. – Din fr. infidèle, lat. infidelis.
Sursa: DEX '98 | Adăugată de raduraduku | Greșeală de tipar | Permalink

INFIDÉL ~ă (~i,~e) 1) Care nu este fidel (în dragoste, sentimente); necredincios. 2) Care nu redă sau nu exprimă fidel adevărul, realitatea; inexact. /<fr. infidele, lat. infidelis
Sursa: NODEX | Adăugată de siveco | Greșeală de tipar | Permalink

INFIDÉL, -Ă adj. 1. necredincios, nestatornic, inconstant (în dragoste); (despre soți) care nu respectă credința conjugală. 2. (despre memorie) pe care nu se poate conta; slab, defectuos. ♦ traducere ~ă = traducere incorectă, inexactă. (< fr. infidèle, lat. infidelis)
Sursa: MDN | Adăugată de raduborza | Greșeală de tipar | Permalink

INFIDÉL, -Ă adj. 1. Necredincios, nestatornic, inconstant (în dragoste, în prietenie); (spec.; despre soți) care nu respectă credința conjugală. 2. (Despre memorie) Pe care nu se poate conta, bizui; slab, defectuos. ◊ Traducere infidelă = traducere incorectă, inexactă. [Cf. fr. infidèle, lat. infidelis].
Sursa: DN | Adăugată de LauraGellner | Greșeală de tipar | Permalink

INFIDÉL adj. 1. v. adulter. 2. v. inexact.
Sursa: Sinonime | Adăugată de siveco | Greșeală de tipar | Permalink

Infidel ≠ credincios, devotat, fidel
Sursa: Antonime | Adăugată de siveco | Greșeală de tipar | Permalink

infidél adj. m., pl. infidéli; f. sg. infidélă, pl. infidéle
Sursa: Ortografic | Adăugată de siveco | Greșeală de tipar | Permalink