INFATUÁT, -Ă, infatuați, -te, adj. Plin de sine însuși, îngâmfat, înfumurat. [Pr.: -tu-at] – Din fr. infatué. Cf. it. infatuato.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de anonim | Semnalează o greșeală | Permalink

*infatuát (-tu-at) adj. m., pl. infatuáți; f. infatuátă, pl. infatuáte
Sursa: DOOM 2 (2005) | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink

INFATUÁT adj. v. îngâmfat.
Sursa: Sinonime (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

Infatuat ≠ modest, simplu
Sursa: Antonime (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

INFATUÁT, -Ă adj. (Rar) Îngâmfat, înfumurat; plin de suficiență. [Pron. -tu-at. / cf. fr. infatué].
Sursa: DN (1986) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

INFATUÁT, -Ă adj., s. m. f. (om) îngâmfat, înfumurat. (< fr. infatué)
Sursa: MDN (2000) | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink

INFATUÁ, infatuez, vb. I. Tranz. și refl. A (se) înfumura, a (se) îngâmfa. [Pr.: -tu-a] – Din fr. infatuer.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de ana_zecheru | Semnalează o greșeală | Permalink

infatuá (a ~) (-tu-a) vb., ind. prez. 3 infatueáză, 1 pl. infatuắm (-tu-ăm); conj. prez. 3 să infatuéze (-tu-e-); ger. infatuấnd (-tu-ând)
Sursa: DOOM 2 (2005) | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink

INFATUÁ vb. v. îngâmfa.
Sursa: Sinonime (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

A SE INFATUÁ mă ~éz intranz. A deveni foarte fudul; a se crede om superior; a se umfla în pene; a se îngâmfa; a se împăuna; a se înfumura. /<fr. infauter
Sursa: NODEX (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

INFATUÁ vb. I. tr., refl. (Rar) A (se) înfumura, a (se) îngâmfa. [Pron. -tu-a, p.i. 3,6 -uează. / < fr. infatuer, it. infatuare].
Sursa: DN (1986) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

INFATUÁ vb. tr., refl. a (se) îngâmfa, a (se) înfumura. (< fr. /s'/infatuer, lat. infatuare)
Sursa: MDN (2000) | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink

infatuá vb. (sil. -tu-a), ind. prez. 1 sg. infatuéz, 1 pl. infatuăm (sil. -tu-ăm); conj. prez. 3 sg. și pl. infatuéze (sil. -tu-e-); ger. infatuând (sil. -tu-ând)
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink