10 definiții pentru infarct

Explicative DEX

INFARCT, infarcte, s. n. Boală care constă în distrugerea unui organ sau a unei părți dintr-un organ ca urmare a astupării unei artere sau a unei vene terminale. ◊ Infarct miocardic = boală datorată producerii infarctului în miocard, în urma obstruării unei ramuri a arterei coronare. – Din fr. infarctus, germ. Infarkt.

infarct sn [At: DEX / Pl: ~e / E: fr infarctus, ger Infarkt] 1 Boală care constă în distrugerea unui organ sau a unei părți dintr-un organ ca urmare a astupării unei artere sau a unei vene terminale. 2 (Îs) ~ miocardic Boală datorată producerii infarctului în miocard, în urma obstruării unei ramuri a arterei coronare. 3 Astupare a unui vas de sânge, care are ca urmare distrugerea țesutului pe care acesta îl hrănește.

INFARCT, infarcte, s. n. Boală care constă în distrugerea unui organ sau a unei părți dintr-un organ ca urmare a astupării unei artere sau a unei vene terminale. ◊ Infarct miocardic = boală datorată producerii infarctului în miocard, în urma obstruării unei ramuri a arterei coronare. – Din fr. infarctus, germ. Infarkt.

INFARCT s. n. Distrugerea unui țesut, pricinuită de astuparea vasului care îl hrănește.

INFARCT s.n. (Med.) Astupare a unui vas de sînge care are ca urmare distrugerea țesutului pe care acesta îl hrănește. [< fr. infarctus, cf. lat. infarcire – a umple].

INFARCT s. n. boală constând în astuparea unui vas de sânge, care are ca urmare necrozarea țesutului pe care acesta îl hrănește. ♦ ~ miocardic = boală a miocardului datorată obstruării unei ramuri a arterei coronare. (< fr. infarctus, germ. Infarckt)

INFARCT ~e n. Boală cauzată de necrozarea unui organ sau a unei părți a lui ca urmare a astupării unei artere sau vene. /<fr. infarctus

Ortografice DOOM

!infarct s. n., pl. infarcturi (desp. -farc-turi)

infarct s. n., pl. infarcte (-farc-te)

infarct s. n., pl. infarcte

Intrare: infarct
infarct2 (pl. -uri) substantiv neutru
substantiv neutru (N24)
Surse flexiune: DOOM 3
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • infarct
  • infarctul
  • infarctu‑
plural
  • infarcturi
  • infarcturile
genitiv-dativ singular
  • infarct
  • infarctului
plural
  • infarcturi
  • infarcturilor
vocativ singular —
plural —
infarct1 (pl. -e) substantiv neutru
substantiv neutru (N1)
Surse flexiune: DOOM 2
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • infarct
  • infarctul
  • infarctu‑
plural
  • infarcte
  • infarctele
genitiv-dativ singular
  • infarct
  • infarctului
plural
  • infarcte
  • infarctelor
vocativ singular —
plural —
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

infarct, infarcturisubstantiv neutru

  • 1. Boală care constă în distrugerea unui organ sau a unei părți dintr-un organ ca urmare a astupării unei artere sau a unei vene terminale. DEX '09 DEX '98 DLRLC DN
    • 1.1. Infarct miocardic = boală datorată producerii infarctului în miocard, în urma obstruării unei ramuri a arterei coronare. DEX '09 DEX '98 MDN '00
etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.

Exemple de pronunție a termenului „infarct” (44 clipuri)
Clipul 1 / 44