INFANTIL, -Ă, infantili, -e, adj. 1. De copii, pentru copii, referitor la copii. Clinică infantilă. ▭ În urma acțiunii sistematice întreprinse de puterea populară în vederea ocrotirii sănătății publice, s-a ajuns la o scădere fără precedent în țara noastră a mortalității generale și a mortalității infantile. SCÎNTEIA, 1953, nr. 2760. ◊ Paralizie infantilă = boală cu caracter epidemic, produsă de un virus care atinge mai ales pe copii și care produce paralizia anumitor mușchi. 2. (Rar) Fig. Lipsit de seriozitate, neserios, copilăresc. Aceasta e o infamie, O născocire infantilă. ANGHEL- IOSIF, C. M. I 97.