INEVITÁBIL, -Ă, inevitabili, -e, adj. (Adesea adverbial) Care nu poate fi evitat, care este de neînlăturat, de neocolit; ineluctabil, fatal. – Din fr. inévitable, lat. inevitabilis.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de valeriu | Semnalează o greșeală | Permalink

INEVITÁBIL ~ă (~i, ~e) Care nu poate fi evitat, împiedicat; de neocolit. [Sil. in-e-] /<fr. inévitable, lat. inevitabilis
Sursa: NODEX (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

INEVITÁBIL, -Ă adj. De neocolit, de neînlăturat. [Cf. fr. inévitable].
Sursa: DN (1986) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

INEVITÁBIL, -Ă adj. (și adv.) care nu poate fi evitat; de neînlăturat, ineluctabil. (< fr. inévitable, lat. inevitabilis)
Sursa: MDN (2000) | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink

INEVITÁBIL adj., adv. 1. adj. fatal, (livr.) ineluctabil, (rar) neapărat, neevitabil. (În mod ~ vei ajunge acolo.) 2. adv. fatal, fatalmente, (rar) necesarmente. (~ trebuia să se întâmple.) 3. adj. v. iminent. 4. adj. cert, sigur. (Căderea ~ a cetății.)
Sursa: Sinonime (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

Inevitabil ≠ evitabil
Sursa: Antonime (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

inevitábil adj. m. (sil. mf. in-) evitabil
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

*inevitábil, -ă adj. (lat. in-evitabilis). Care nu se poate evita: moartea e inevitabilă. Adv. În mod inevitabil.
Sursa: Scriban (1939) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink