13 definiții pentru inert

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

INERT, -Ă, inerți, -te, adj. 1. Nemișcat, fără viață, neînsuflețit. ♦ Inactiv din fire, lipsit de vigoare, de vioiciune, moale, molâu. 2. (Fiz.; despre corpuri) Care are inerție; (despre masa corpurilor) care se referă la inerție. 3. (Chim.; despre elemente sau substanțe) Lipsit de reactivitate față de alte elemente sau alte substanțe. – Din fr. inerte, lat. iners, -tis.

INERT, -Ă, inerți, -te, adj. 1. Nemișcat, fără viață, neînsuflețit. ♦ Inactiv din fire, lipsit de vigoare, de vioiciune, moale, molâu. 2. (Fiz.; despre corpuri) Care are inerție; (despre masa corpurilor) care se referă la inerție. 3. (Chim.; despre elemente sau substanțe) Lipsit de reactivitate față de alte elemente sau alte substanțe. – Din fr. inerte, lat. iners, -tis.

inert, ~ă a [At: STAMATI, D. / Pl: ~rți, ~e / E: fr inerte, lat iners, -tis] 1 (D. oameni și lucruri) Care este nemișcat Vz neînsuflețit. 2 (D. oameni) Care este inactiv din fire Si: apatic, indolent,molatic, molâu, (reg) zăcaș. 3 (D.ființe) Care este amorțit Si: adormit. 4 (Fiz; d.corpuri) Care are inerție (1). 5 (Fiz; d. masa corpurilor) Care influențează inerția. 6 (Chm; d. elemente sau substanțe) Lipsit de capacitatea de a reacționa cu alte elemente sau alte substanțe.

INERT, -Ă, inerți, -te, adj. 1. Nemișcat, fără viață, neînsuflețit; p. ext. lipsit de vigoare, de vioiciune; moale. Masa inertă a unui corp.Bătrînul, inert, părea că doarme. BART, E. 337. Cînd mi-a dat mîna, mi-a lăsat-o... inertă într-a mea. IBRĂILEANU, A. 36. 2. (Fiz.; despre corpuri) Care are inerție; (despre masa corpurilor) care se referă la inerție și nu la gravitație. ♦ (Chim.; despre elemente sau substanțe) Lipsit de reactivitate față de alte substanțe.

INERT, -Ă adj. 1. Nemișcat, neînsuflețit, mort. ♦ Moale, molîu, lipsit de energie. 2. (Fiz.) Cu inerție; referitor la inerție. ♦ (Chim.) Lipsit de reactivitate față de alte substanțe. [< fr., it. inerte, cf. lat. iners].

INERT, -Ă adj. 1. nemișcat, neînsuflețit, mort. ◊ moale, molâu, lipsit de vigoare. 2. (fiz.) cu inerție; referitor la inerție. 3. (chim.; despre elemente, substanțe) lipsit de reactivitate față de alte substanțe. (< fr. inerte, lat. iners)

INERT ~tă (~ți, ~te) 1) Care nu are mișcare proprie; fără mișcare proprie. 2) fig. Care nu reacționează la factorii din jur; lipsit de vigoare și de energie; molatic; molâu. 3) chim. (despre substanțe) Care nu reacționează la contactul cu alte substanțe; lipsit de reactivitate. /<fr. inerte, lat. iners, ~tis

inert a. 1. fără activitate proprie: massă inertă; 2. fig. fără energie sau voință: spirit inert.

*inért, -ă adj. (lat. in-ers, -értis, d. in-, ne, fără, și ars, artis, artă). Fără activitate, fără mișcare proprie: cadavrele-s inerte. Fig. Fără activitate intelectuală saŭ morală: spirit inert.

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

inert adj. m., pl. inerți; f. inertă, pl. inerte

inert adj. m., pl. inerți; f. inertă, pl. inerte

inert adj. m., pl. inerți; f. sg. inertă, pl. inerte

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

INERT adj. 1. v. mort. 2. anchilozat, înțepenit, țeapăn. (Are o mână ~.) 3. (CHIM.) inactiv. (Substanță ~.)

INERT adj. 1. mort, neînsuflețit, nemișcat, rece, țeapăn. (O ființă ~.) 2. anchilozat, înțepenit, țeapăn. (Are o mînă ~.) 3. (CHIM.) inactiv. (Substanță ~.)

Intrare: inert
inert adjectiv
adjectiv (A2)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • inert
  • inertul
  • inertu‑
  • inertă
  • inerta
plural
  • inerți
  • inerții
  • inerte
  • inertele
genitiv-dativ singular
  • inert
  • inertului
  • inerte
  • inertei
plural
  • inerți
  • inerților
  • inerte
  • inertelor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

inert, inertăadjectiv

  • 1. Fără viață. DEX '09 DEX '98 DLRLC DN
    • format_quote Masa inertă a unui corp. DLRLC
    • 1.1. Inactiv din fire, lipsit de vigoare, de vioiciune. DEX '09 DEX '98 DLRLC DN
      • format_quote Bătrînul, inert, părea că doarme. BART, E. 337. DLRLC
      • format_quote Cînd mi-a dat mîna, mi-a lăsat-o... inertă într-a mea. IBRĂILEANU, A. 36. DLRLC
  • 2. fizică (Despre corpuri) Care are inerție; (despre masa corpurilor) care se referă la inerție. DEX '09 DEX '98 DLRLC DN
  • 3. chimie (Despre elemente sau substanțe) Lipsit de reactivitate față de alte elemente sau alte substanțe. DEX '09 DEX '98 DLRLC DN
etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.