inerbáre s.f. Plantare de ierburi ◊ „Specialiștii recomandă ca după executarea teraselor să fie bine consolidate taluzurile, folosindu-se în acest scop inerbările sau piatra acolo unde rezultă din desfundare.” R.l. 5 XII 83 p. 2 (din in- + iarbă)
Sursa: DCR2
(1997)
|
Furnizată de Editura Logos |
Adăugată de
raduborza
| Semnalează o greșeală
| Permalink