11 definiții pentru ineluctabil

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

INELUCTABIL, -Ă, ineluctabili, -e, adj. (Livr.) Care este de neînlăturat, care nu poate fi împiedicat; inevitabil, neeluctabil. – Din fr. inéluctable, lat. ineluctabilis.

INELUCTABIL, -Ă, ineluctabili, -e, adj. (Livr.) Care este de neînlăturat, care nu poate fi împiedicat; inevitabil, neeluctabil. – Din fr. inéluctable, lat. ineluctabilis.

ineluctabil, ~ă [At: PARHON, B. 144 / Pl: ~i, ~e / E: fr inéluctable, lat ineluctabilis] (Liv) 1 a Care nu poate fi împiedicat Si: inevitabil (1), neeluctabil. 2 a Cu care nu se poate lupta Si: neeluctabil. 3 av Neapărat.

INELUCTABIL, -Ă, ineluctabili, -e, adj. (Franțuzism) Care nu poate fi evitat, cu care nu se poate lupta; inevitabil, de neocolit. [Bălcescu] osîndește fără cruțare regimul de privilegii... privind revoluția nu ca un accident, ci ca un rezultat istoric, ca o necesitate ineluctabilă. SADOVEANU, E. 54.

INELUCTABIL, -Ă adj. (Liv.) Inevitabil; de neînlăturat. [Cf. fr. inéluctable, lat. ineluctabilis < in – ne, luctari – a lupta].

INELUCTABIL, -Ă adj. care nu poate fi împiedicat; inevitabil; de neînlăturat. (< fr. inéluctable, lat. ineluctabilis)

INELUCTABIL ~ă (~i, ~e) livr. Care nu poate fi evitat, împiedicat; de neocolit; inevitabil. /<fr. inéluctable, lat. ineluctabilis

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

ineluctabil (livr.) (desp. i-ne-/in-e-) adj. m., pl. ineluctabili; f. ineluctabilă, pl. ineluctabile

ineluctabil (livr.) (i-ne- / in-e-) adj. m., pl. ineluctabili; f. ineluctabilă, pl. ineluctabile

ineluctabil adj. m. (sil. mf. in-), pl. ineluctabili; f. sg. ineluctabilă, pl. ineluctabile

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

INELUCTABIL adj. v. iminent, inevitabil.

ineluctabil adj. v. IMINENT. INEVITABIL.

Intrare: ineluctabil
ineluctabil adjectiv
  • silabație: i-ne-, in-e- info
adjectiv (A1)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • ineluctabil
  • ineluctabilul
  • ineluctabilu‑
  • ineluctabilă
  • ineluctabila
plural
  • ineluctabili
  • ineluctabilii
  • ineluctabile
  • ineluctabilele
genitiv-dativ singular
  • ineluctabil
  • ineluctabilului
  • ineluctabile
  • ineluctabilei
plural
  • ineluctabili
  • ineluctabililor
  • ineluctabile
  • ineluctabilelor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

ineluctabil, ineluctabilăadjectiv

  • 1. livresc Care este de neînlăturat, care nu poate fi împiedicat. DEX '09 DEX '98 DLRLC DN
    • format_quote [Bălcescu] osîndește fără cruțare regimul de privilegii... privind revoluția nu ca un accident, ci ca un rezultat istoric, ca o necesitate ineluctabilă. SADOVEANU, E. 54. DLRLC
etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.