ÍNDIUM s. n. v. indiu.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de valeriu | Semnalează o greșeală | Permalink

ÍNDIUM s.n. v. indiu.
Sursa: DN (1986) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

ÍNDIU s. n. Element chimic, metal maleabil, alb-argintiu, care se găsește în cantități mici în blendă și care este folosit la acoperirea suprafețelor metalice, în unele aliaje etc. [Var.: índium s. n.] – Din fr. indium.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de valeriu | Semnalează o greșeală | Permalink

ÍNDIU n. Metal alb-cenușiu, maleabil, ductil, având diverse întrebuințări în industrie. /<fr. indium
Sursa: NODEX (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink Comentariu: Var. indium (după definițiile din DEX și DN) - LauraGellner

ÍNDIU s.n. Metal alb-argintiu, maleabil, care se găsește în blendă. [Pron. -diu, var. indium s.n. / < fr. indium].
Sursa: DN (1986) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

índiu s. n. [-diu pron. -diu], art. índiul; simb. In
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink Comentariu: Var. indium (după definițiile din DEX și DN) - LauraGellner