INDEMNIZÁRE, indemnizări, s. f. (Rar) Indemnizație (1). [Var.: îndemnizáre s. f.] – V. indemniza.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de valeriu | Semnalează o greșeală | Permalink

INDEMNIZÁRE s. v. indemnizație.
Sursa: Sinonime (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

indemnizáre s. f., g.-d. art. indemnizării; pl. indemnizări
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

INDEMNIZÁ, indemnizez, vb. I. Tranz. (Rar) A despăgubi (pe cineva) de cheltuieli. – Din fr. indemniser.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de valeriu | Semnalează o greșeală | Permalink

ÎNDEMNIZÁRE s. f. v. indemnizare.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de valeriu | Semnalează o greșeală | Permalink

A INDEMNIZÁ ~éz tranz. rar A înzestra cu o indemnizație; a despăgubi. /<fr. indemniser
Sursa: NODEX (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

INDEMNIZÁ vb. I. tr. (Rar) A despăgubi (pe cineva) de cheltuieli. [< fr. indemniser].
Sursa: DN (1986) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

INDEMNIZÁ vb. tr. a despăbugi (pe cineva) de cheltuieli. (< fr. indemniser)
Sursa: MDN (2000) | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink

indemnizá vb., ind. prez. 1 sg. indemnizéz, 3 sg. și pl. indemnizeáză
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

*indemnizéz v. tr. (fr. indemniser, d. indemne, lat. indemnis, indemn). Dezdăunez, despăgubesc.
Sursa: Scriban (1939) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink