INDECLINÁBIL, -Ă, indeclinabili, -e, adj. (Gram.) Care nu se declină; nedeclinabil. – Din fr. indéclinable, lat. indeclinabilis.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de valeriu | Semnalează o greșeală | Permalink

INDECLINÁBIL ~ă (~i, ~e) Care nu se declină; nedeclinabil. [Sil. -de-cli-] /<fr. indéclinable, lat. indeclinabilis
Sursa: NODEX (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

INDECLINÁBIL, -Ă adj. (Gram.) Care nu se declină; nedeclinabil. [Cf. fr. indéclinable].
Sursa: DN (1986) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

INDECLINÁBIL, -Ă adj. care nu se declină. (< fr. indéclinable, lat. indeclinabilis)
Sursa: MDN (2000) | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink

INDECLINÁBIL adj. (GRAM.) nedeclinabil. (Cuvânt ~.)
Sursa: Sinonime (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

Indeclinabil ≠ declinabil
Sursa: Antonime (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

indeclinábil adj. m. (sil. -cli-), pl. indeclinábili; f. sg. indeclinábilă, pl. indeclinábile
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

*indeclinábil, -ă adj. (lat. in-declinabilis). Gram. Care nu se poate declina, ca adjectivu gata.
Sursa: Scriban (1939) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink