INCORIGÍBIL, -Ă, incorigibili, -e, adj. (Despre oameni și manifestările lor) Care nu poate fi îndreptat, corijat, care persistă în greșeli. – Din fr. incorrigible.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de valeriu | Semnalează o greșeală | Permalink

INCORIGÍBIL ~ă (~i, ~e) Care persistă în greșeli și neajunsuri; imposibil de a fi corijat. /<fr. incorrigible
Sursa: NODEX (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

INCORIGÍBIL, -Ă adj. Care nu se (mai) poate îndrepta, corija. [Var. incorijibil, -ă adj. / cf. fr. incorrigible].
Sursa: DN (1986) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

INCORIGÍBIL, -Ă adj. care nu se (mai) poate îndrepta, corija. (< fr. incorrigible)
Sursa: MDN (2000) | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink

INCORIGÍBIL adj. înrăit, (livr.) inveterat. (Un bețiv ~.)
Sursa: Sinonime (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

Incorigibil ≠ corigibil
Sursa: Antonime (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

incorigíbil adj. m. corigibil
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

*incorigíbil, -ă adj. (lat. in-corigibilis). Care nu e corigibil, care nu se poate îndrepta: demagogĭ incorigibilĭ.
Sursa: Scriban (1939) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink