INCORECȚIÚNE, incorecțiuni, s. f. (Înv.) Incorectitudine. [Pr.: -ți-u-] – Din fr. incorrection.
Sursa: DEX '98
(1998)
|
Adăugată de
valeriu
| Semnalează o greșeală
| Permalink
INCORECȚIÚNE s. v. incorectitudine, necinste, necorectitudine.
Sursa: Sinonime
(2002)
|
Adăugată de
siveco
| Semnalează o greșeală
| Permalink
incorecțiúne s. f. (sil. -ți-u-), g.-d. art. incorecțiúnii; pl. incorecțiúni
Sursa: Ortografic
(2002)
|
Adăugată de
siveco
| Semnalează o greșeală
| Permalink
*incorecțiúne f. (d. corecțiune; fr. incorrection). Lipsă de corecțiune, greșală [!] contra științeĭ saŭ arteĭ: incorecțiune de stil. Loc, pasagiŭ incorect.
Sursa: Scriban
(1939)
|
Adăugată de
LauraGellner
| Semnalează o greșeală
| Permalink