INCONTINÉNT, -Ă, incontinenți, -te, adj. (Rar) Care este lipsit de moderație, care este nereținut; violent. ♦ Desfrânat. ♦ Care suferă de incontinență. – Din fr. incontinent.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de valeriu | Semnalează o greșeală | Permalink

INCONTINÉNT, -Ă adj., s.m. și f. Nereținut, lipsit de moderație. ♦ Violent, desfrânat. ♦ Suferind de incontinență. [< fr. incontinent, cf. lat. incontinens].
Sursa: DN (1986) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

INCONTINÉNT, -Ă adj., s. m. f. nereținut, lipsit de moderație. ◊ desfrânat. ◊ suferind de incontinență. (< fr. incontinent, lat. incontinens)
Sursa: MDN (2000) | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink

incontinént adj. m., pl. incontinénți; f. sg. incontinéntă, pl. incontinénte
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink