INCOMUTABILITÁTE s. f. (Mat.) Însușirea de a fi incomutabil. – Din fr. incommutabilité.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de valeriu | Semnalează o greșeală | Permalink

INCOMUTABILITÁTE s.f. Însușirea de a fi incomutabil. [Cf. fr. incommutabilité].
Sursa: DN (1986) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

INCOMUTABILITÁTE s. f. însușirea de a fi incomutabil. (< fr. incommutabilité)
Sursa: MDN (2000) | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink

*incomutabilitáte f. (lat. in-commutabilitas, -átis). Jur. Calitatea de a fi incomutabil.
Sursa: Scriban (1939) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink