INCLINOMÉTRU, inclinometre, s. n. 1. Aparat pentru măsurarea și înregistrarea poziției unei găuri de sondă. 2. Instrument care servește la măsurarea unghiurilor de înclinare a unei nave în raport cu orizontul. 3. Instrument care indică direcția magnetismului Pământului. – Din fr. inclinomètre, engl. inclinometer.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de valeriu | Semnalează o greșeală | Permalink

INCLINOMÉTRU s.n. 1. Aparat pentru măsurarea și înregistrarea direcției unei găuri de sondă. 2. Instrument care indică înclinarea unei (aero)nave; indicator de pantă. [Var. înclinometru s.n. / < fr. inclinomĂ?tre].
Sursa: DN (1986) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

INCLINOMÉTRU s. n. 1. instrument care indică înclinarea unei (aero)nave; indicator de pantă. 2. aparat folosit în inclinometrie. 3. instrument care indică direcția magnetismului Pământului. (< fr. inclinomètre)
Sursa: MDN (2000) | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink

inclinométru s. n. (sil. -tru), art. inclinométrul; pl. inclinométre
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

ÎNCLINOMÉTRU s.n. v. inclinometru.
Sursa: DN (1986) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink