14 definiții pentru încastelură
- explicative DEX (9)
- ortografice DOOM (5)
Explicative DEX
ÎNCASTELURĂ s. f. v. incastelură.
încastelură sf vz incastelură
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
ÎNCASTELURĂ, încasteluri, s. f. (Med. vet.) Deformare a copitei la animale. [Var.: incastelură s. f.] – Din fr. encastelure.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de valeriu
- acțiuni
ÎNCASTELURĂ s.f. v. incastelură.
- sursa: DN (1986)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
INCASTELURĂ s. f. (Med. vet.) Deformare a copitei la animale. [Var.: încastelură s. f.] – Din fr. encastelure.
- sursa: DEX '09 (2009)
- adăugată de valeriu
- acțiuni
incastelură sf [At: ENC. VET. 92 / V: în~ / Pl: ~ri / E: fr encastelure] (Mdv) Boală la cai care atacă în special copitele din față, facându-i să șchiopăteze.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
INCASTELURĂ s. f. v. încastelură.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de valeriu
- acțiuni
INCASTELURĂ s.f. Deformare a copitei (la cai) constînd din apropierea exagerată a călcîielor. [Var. încastelură s.f. / cf. fr. encastelure].
- sursa: DN (1986)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
INCASTELURĂ s. f. deformare a copitei (la cai) constând din apropierea exagerată a călcâielor. (< fr. encastelure)
- sursa: MDN '00 (2000)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
Ortografice DOOM
!încastelură s. f., g.-d. art. încastelurii
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de gall
- acțiuni
încastelură v. incastelură
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
încastelură s. f., pl. încasteluri[1]
- Var. incastelură (după definiția din DEX) — LauraGellner
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
!incastelură/încastelură s. f., g.-d. art. incastelurii/ încastelurii
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
incastelură s. f., g.-d. art. incastelurii[1]
- Var. încastelură (după definiția din DN) — LauraGellner
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
| substantiv feminin (F43) Surse flexiune: DOOM 3 | nearticulat | articulat | |
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| vocativ | singular | — | |
| plural | — | ||
| substantiv feminin (F43) Surse flexiune: DOOM 2 | nearticulat | articulat | |
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| vocativ | singular | — | |
| plural | — | ||
încastelură, încastelurisubstantiv feminin
- 1. Deformare a copitei la animale. DEX '09 DEX '98 DN
etimologie:
- encastelure DEX '09 DEX '98 DN
Lista completă de definiții se află pe fila definiții.