IMUNOSUPRESÍV, -Ă, imunosupresivi, -e, adj. (Med.; despre substanțe, tratamente etc.) Care inhibă procesele imunogenetice; imunodepresiv. – Din engl. immunosuppressive.
Sursa: DEX '98
(1998)
|
Adăugată de
gall
| Semnalează o greșeală
| Permalink
IMUNOSUPRESÍV, -Ă adj., s.n. (Substanță) care inhibă procesele imunogene. [Et. incertă].
Sursa: DN
(1986)
|
Adăugată de
LauraGellner
| Semnalează o greșeală
| Permalink
IMUNOSUPRESÍV, -Ă adj., s. n. imunodepresiv. (< engl. immunosupressive)
Sursa: MDN
(2000)
|
Adăugată de
raduborza
| Semnalează o greșeală
| Permalink
imunosupresív, -ă adj. (med.) Care inhibă procesele de imunizare ◊ „Pierderile prin mortalitate la cabaline [...] se datorează în principal unui virus imunosupresiv – un gen de SIDA care produce calului o anemie infecțioasă gravă.” R.l. 31 VII 93 p. 9 (din engl., fr. immunosuppressive; PR, DMC 1968, BD 1970; DN3, DEX-S)
Sursa: DCR2
(1997)
|
Furnizată de Editura Logos |
Adăugată de
raduborza
| Semnalează o greșeală
| Permalink