IMPUNITÁTE s. f. Scutire de pedeapsă a unui infractor din cauza unor împrejurări speciale, prevăzute de lege. – Din fr. impunité, lat. impunitas, -atis.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de gall | Semnalează o greșeală | Permalink

IMPUNITÁTE f. Nepedepsire a unui infractor, determinată de anumite împrejurări prevăzute de lege. /<fr. impunité, lat. impunitas, ~atis
Sursa: NODEX (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

IMPUNITÁTE s.f. Nepedepsire a unui infractor, datorită unor împrejurări personale consemnate de lege. [Cf. fr. impunité].
Sursa: DN (1986) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

IMPUNITÁTE s. f. nepedepsire a unui infractor, datorită unor împrejurări, stări sau situații prevăzute de lege. (< fr. impunité, lat. impunitas)
Sursa: MDN (2000) | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink

impunitáte s. f., g.-d. art. impunității
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

*impunitáte f. (lat. impúnitas, -átis, d. punire, a pedepsi). Lipsă de pedeapsă: impunitatea mărește îndrăzneala.
Sursa: Scriban (1939) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink