IMPRECATÍV, -Ă adj. Referitor la imprecație, cu caracter de imprecație. [Cf. it. imprecativo].
Sursa: DN (1986) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

IMPRECATÍV, -Ă adj. cu caracter de imprecație. (< it. imprecativo)
Sursa: MDN (2000) | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink

imprecatív adj. m., pl. imprecatívi; f. sg. imprecatívă, pl. imprecatíve
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink