IMPOPULÁR, -Ă, impopulari, -e, adj. (Rar) Care nu se bucură de simpatia, de aprobarea poporului; nepopular. – Din fr. impopulaire.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de gall | Semnalează o greșeală | Permalink

IMPOPULÁR ~ă (~i, ~e) Care nu se bucură de popularitate, de simpatie. /<fr. impopulaire
Sursa: NODEX (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

IMPOPULÁR, -Ă adj. (Rar) Care nu este pe placul, pe gustul poporului; nepopular. [Cf. fr. impopulaire].
Sursa: DN (1986) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

IMPOPULÁR, -Ă adj. nepopular. (< fr. impopulaire)
Sursa: MDN (2000) | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink

IMPOPULÁR adj. v. nepopular.
Sursa: Sinonime (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

impopulár adj. m. popular
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

*impopulár, -ă adj. (lat. in-, ne, și popularis). Care nu e în interesu poporuluĭ orĭ nu place poporuluĭ: lege impopulară, ministru impopular. Adv. În mod impopular: a proceda impopular.
Sursa: Scriban (1939) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink