implementa   verb tranzitiv infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a) implementa implementare implementat implementând singular plural
implementea implementați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu) implementez (să) implementez implementam implementai implementasem
a II-a (tu) implementezi (să) implementezi implementai implementași implementaseși
a III-a (el, ea) implementea (să) implementeze implementa implementă implementase
plural I (noi) implementăm (să) implementăm implementam implementarăm implementaserăm, implementasem*
a II-a (voi) implementați (să) implementați implementați implementarăți implementaserăți, implementaseți*
a III-a (ei, ele) implementea (să) implementeze implementau implementa implementaseră
implementare   substantiv feminin nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular implementare implementarea
plural implementări implementările
genitiv-dativ singular implementări implementării
plural implementări implementărilor
vocativ singular implementare, implementareo
plural implementărilor
* Formă nerecomandată
Link către această paradigmă

IMPLEMENTÁRE, implementări, s. f. Acțiunea de a implementa.V. implementa.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de gall | Semnalează o greșeală | Permalink

*implementáre s. f., g.-d. art. implementắrii; pl. implementắri
Sursa: DOOM 2 (2005) | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink

IMPLEMENTÁRE s. v. introducere.
Sursa: Sinonime (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

IMPLEMENTÁRE s.f. Acțiunea de a implementa și rezultatul ei. [< implementa].
Sursa: DN (1986) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

implementáre s. f., pl. implementări
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

IMPLEMENTÁ, implementez, vb. I. Tranz. A pune în practică, în funcțiune, a aplica; a integra; a îndeplini, a realiza. – După engl. implement.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de gall | Semnalează o greșeală | Permalink

*implementá (a ~) vb., ind. prez. 3 implementeáză
Sursa: DOOM 2 (2005) | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink

IMPLEMENTÁ vb. v. introduce.
Sursa: Sinonime (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

A IMPLEMENTÁ ~éz tranz. A pune în practică. [Sil. im-ple-] /<engl. implement
Sursa: NODEX (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

IMPLEMENTÁ vb. I. tr. (Liv.) A pune în funcțiune. ♦ A duce la bun sfârșit, a îndeplini; a realiza. [< engl. implement].
Sursa: DN (1986) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

IMPLEMENTÁ vb. tr. 1. a îndeplini, a realiza. 2. a introduce. ◊ a integra în practica socială unele idei și invenții, a aplica și transforma în bunuri sociale ceea ce este nou. ◊ a pune în practică, în funcție, a aplica; (spec.) a stabili pe un ordinator un sistem de exploatare corespunzând unei funcții particulare, destinată a fi utilizată. 3. (ir.) a se instala. (< engl. implement)
Sursa: MDN (2000) | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink

implementá vb., ind. prez. 1 sg. implementéz, 3 sg. și pl. implementeáză
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

Definiții din dicționare specializate

Aceste definiții pot explica numai anumite înțelesuri ale cuvintelor.

implementáre s.f. (livr.) Introducere ◊ „Flexibilitate în gândire și acțiune pentru implementarea progresului tehnologic” R.l. 23 VI 78 p. 5. ◊ „Alternativa dumneavoastră la discursul festivist – cu care eram obișnuiți – a fost limbajul insolit: de pe «culmile dezvoltării» am trecut direct la «implementare» – festivizarea unui cuvânt, riscând să devie lustruit ca lemnul de atâta utilizare.” D. 1218 III 93 p. 5; v. și Cont. 18 XII 81 p. 11, R.l. 31 I 92 p.1; v. și inventică (din implementa, după engl. implementation; Th. Hristea în R.lit. 18/78 p. 19, T. Slama-Cazacu în R.lit. 1622 XII 93 p. 12; DN3)
Sursa: DCR2 (1997) | Furnizată de Editura Logos | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink

implementá vb. I 1. A pune în funcțiune; a îndeplini, a realiza „De altfel, am auzit adeseori – din numeroase guri guvernamentale – că la noi, spre deosebire de celelalte țări fost comuniste, reforma e mult mai «adânc implementată» [...]” Cotid. 18 XI 91 p. 3. „«Omul de bine» e menit să implementeze tranziția.” D. 98/94 p. 13. „E complicat și dificil de implementat [proiectul].” R.l. internaț. 21 VIII 94 p. 1. 2. A introduce „La fabrica de ceasuri din Minsk, bunăoară, unde au fost implementați în producție 1200 de roboți și manipulatoare, un prim rezultat al automatizării complexe și flexibile este creșterea preciziei ceasurilor electronice [...]” I.B. 21 VI 85 p. 4. 3. (ironic) A se instala „Știrbu, ștabul fostelor G.A.P.-uri, abia așteaptă ceea ce i s-a promis la întrevederea de la Cotroceni din vară. «Porniți înainte, tovarăși», până la Havana Castristă. Dar nu «temporizați» pasul, nu vă «implementați» prin Europa, căci s-ar putea ca pe Fidel să nu-l mai prindeți [...]” R.l. 12 X 91 p. 4. 4. (ironic) A băga „Pân’ găina și-o frigea, potera-l înconjura, la zdup îl implementa. R.l. 28 VI 93 p. 1; v. și celular, libertin (din engl. to implement; DN3, DEX-S)
Sursa: DCR2 (1997) | Furnizată de Editura Logos | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink