IMPERTURBABILITÁTE s. f. (Rar) Însușirea de a fi imperturbabil, starea omului imperturbabil. – Din fr. imperturbabilité.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de gall | Semnalează o greșeală | Permalink

IMPERTURBABILITÁTE s.f. Stare a celui imperturbabil; stăpânire de sine, netulburare. [Cf. fr. imperturbabilité].
Sursa: DN (1986) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

IMPERTURBABILITÁTE s. f. stare a celui imperturbabil. (< fr. imperturbabilité)
Sursa: MDN (2000) | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink

IMPERTURBABILITÁTE s. v. calm.
Sursa: Sinonime (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

imperturbabilitáte s. f., g.-d. art. imperturbabilității
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

*imperturbabilitáte f. (d. imperturbabil). Calitatea de a fi imperturbabil. V. ataraxíe.
Sursa: Scriban (1939) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink