IMPERISÁBIL, -Ă adj. (Liv.) Care nu se distruge; neperisabil, nepieritor; nemuritor, veșnic. [Cf. fr. impérissable].
Sursa: DN
(1986)
|
Adăugată de
LauraGellner
| Semnalează o greșeală
| Permalink
IMPERISÁBIL, -Ă adj. neperisabil; nemuritor, veșnic. (< fr. impérissable)
Sursa: MDN
(2000)
|
Adăugată de
raduborza
| Semnalează o greșeală
| Permalink
imperisábil adj. m., pl. imperisábili; f. sg. imperisábilă, pl. imperisábile
Sursa: Ortografic
(2002)
|
Adăugată de
siveco
| Semnalează o greșeală
| Permalink
imperisábil, -ă adj. Nepieritor, veșnic ◊ „Arta imperisabilă este, oricât s-ar putea zice altfel, arta pentru mulțimi.” Săpt. 24 II 84 p. 1 (din fr. impérissable; DN3)
Sursa: DCR2
(1997)
|
Furnizată de Editura Logos |
Adăugată de
raduborza
| Semnalează o greșeală
| Permalink