Definiția cu ID-ul 922068:
Dicționare specializate
Explică înțelesuri specializate ale cuvintelor.
IMPERATIV, -Ă adj. (< lat. imperativus, cf. fr. impératif): în sintagmele enunțiativă imperativă, interogativă imperativă, mod imperativ și propoziție imperativă (v.).