canale sfp [At: PANȚU, PL.² / E: cf bg канела] (Reg) Plantă erbacee anuală, ornamentală, originară din India, cu frunze lanceolate, dințate și cu flori albe, roșii sau pestrițe Si: canaluțe, caneruțe, colțuni (9), copăcei, piersici, (reg) cana-giugiuc (Impatiens balsamina).

slăbănog, ~oagă [At: VARLAAM, C. 38 / V: (reg) ~noc~ a, ~nov sm, ~bon~ a, slobon~ a, slobonov sm, scl~, zl~ a / Pl: ~nogi, ~oage / E: bg слабонога] 1-2 smf, a (Îrg) (Om) paralitic. 3-4 smf, a (Pgn) (Om) bolnav. 5-6 smf, a (Pgn) (Om) infirm. 7 sm (Îs) Duminica (sau sâmbăta) ~ului Sărbătoare creștină care se prăznuiește în a treia duminică (sau sâmbătă) după Paști. 8-13 a, smf Slab (1-2, 6-7, 8-9). 14-15 a Slab (13, 55). 16 a (Reg; d. urechi; îf sclăbănog) Clăpăug. 17 a (Îvr; d. corzi, d. arcuri etc.) Destins² (5). 18-19 smf, a (Îrg) (Om) sărac. 20-21 smf, a (Rar) (Om) prostănac. 22 sm, rar, sf Plantă din familia balsaminaceelor, cu tulpina suculentă și cu frunze ovale, care se strâng la atingere, cu flori galbene, punctate în interior cu roșu, cu fructul o capsulă care explodează la maturitate, folosită în medicină, mai ales ca laxativ sau diuretic Si: (reg) brăduleț, brie, calapăr, iadeș, ploponog, răchițele, buruiana-celor-slabi, iarbă-roșie (Impatiens noli-tangere). 23 sm (Bot; reg; șîc ~ de câmp) Trepădătoare (Mercurialis annua). 24 sm (Bot; reg; șîc slobonov de câmp) Brei (Mercurialis perennis). 25 sm (Bot; reg) Cârcel (Ephedra distachya). 26 sm (Bot; reg) Jale (Salvia pratensis). 27 sm (Bot; reg) Buruiana viermilor (Polygonum mite). 28 sm (Bot; Mun) Buberic (Scrophularia nodosa). 29 sm (Bot; reg; îf slobonog) Busuioc sălbatic (Galinsoga parviflora). 30 sm (Bot; reg) Coada-calului (Equisetum arvense).

CANALE sf. pl. 🌿 Plantă, originară din India, și cultivată la noi pentru florile ei frumoase: albe, roșii sau pestrițe, numite și „canaluțe”, „balsamine”, „copăcei” sau „piersicei” (Impatiens balsamina) (🖼 793).

CANALE s. f. pl. Plantă erbacee anuală, ornamentală, originară din India, cu frunze lanceolate, dințate și cu flori albe, roșii sau pestrițe (Impatiens balsamina) – Et. nec.

SLĂBĂNOG, -OAGĂ, slăbănogi, -oage, adj., s. m. I. Adj. 1. (Adesea substantivat) Slab la trup, uscățiv. 2. Lipsit de putere, de vlagă; debil. II. S. m. Plantă erbacee cu tulpina dreaptă, cărnoasă, cu frunze ovale dințate și cu flori galbene punctate cu roșu, cu un pinten, folosită în medicină (Impatiens nolitangere). – Din bg. slabonoga.

CANALE ~ f. Plantă erbacee anuală decorativă, având flori divers colorate și frunze dințate. /Orig. nec.

SLĂBĂNOG² ~oagă (~ogi, ~oage) și substantival 1) (despre persoane) Care este deosebit de slab la trup. 2) (despre ființe) Care este lipsit de putere fizică; neputincios; bicisnic. /<bulg. slabonoga

SLĂBĂNOG¹ ~gi m. Plantă erbacee cu tulpina erectă, ramificată, cu frunze ovale și cu flori galbene, pintenate, folosite în scopuri medicinale. /<bulg. slabonoga

canale (bot.) s. f. pl.

slăbănog adj. m., s. m., pl. slăbănogi; f. sg. slăbănoagă, pl. slăbănoage

IMPATIENS L., BALSAMINĂ, SĂLCIOARĂ, fam. Balsaminaceae. Gen originar din munții Asiei, mai pui ine diii Africa tropicală, nordul și regiunile tropicale și subtropicale ale Asiei, America de N și Europa, pînă la 410 specii, erbacee sau semi-lemnoase, anuale sau. perene (cultivate în interioare). Tulpini ramificate. Frunze opuse sau alterne, în funcție de poziția lor pe plantă. Flori divers colorate (sepalele și petalele colorate, ultimele în parte concrescute). Fruct, capsulă; la atingere plesnește în 5 valve (Pl. 41, fig. 241).

Impatiens balsamina L. (syn. Balsamina hortensis DC.). Specie care înflorește vara. Flori cu pienten scurt, axilare, scurt-pedunculate, în ciorchine alungit, albe, cărămizii, crem, roșii, roz-liliachii, albastre, violete, panașate, opuse spre bază, alterne în partea; superioară. Frunze, toate lanceolate, cu margini dințate. Plantă erbacee, anuală, glabră, cu tulpină înaltă pînă la 0,60 m, suculentă, noduroasă.

Impatiens glandulifera Royle (syn. A. roylei Walp.). Specie care înflorește vara-toamna. Flori albe și roșii, lung-pedunculațe, cu pinten drept, gros, roșu-purpur, dispuse. pînă la 14 în ciorchine. Frunze ovat-lanceolate, ascuțite, lungi pînă la 10 cm, dințate, dinții inferiori și pețiolul glanduloși. Plantă anuală, pînă la 2 m înălțime, cu tulpină groasă și ramuri suculente, decorativă și meliferă.

Impatiens holstii Engler et Warb. Specie care înflorește primăvara-vata. Flori plate, roșii-carmin (pinten lung; subțire), 1 sau mai multe în axa frunzelor. Frunze verzi-închis, eliptice sau lanceolate, dentate, îngustate într-un pețiol lung. Plantă erbacee, înaltă pînă la 0,60 cm, glabră, ramificată, cu ramuri groase, cărnoase, cu tulpinile brăzdate cu striațiuni roșii. Se cultivă mai ales ca plantă de apartament.

Impatiens marianae Rchb. Specie care înflorește vara. Flori roșii-pal, solitare, cu pinteni îndoit în sus. Frunze lat-ovate, albe-argintii, cu marginile fin crestate. Plantă erbacee, în formă de semitufă, cu tulpini lungi, tîrîtoare. sau pendente.

Impatiens niamniamensis Gilg (syn. I. bicolor Hook.). Specie cu flori (labiul mai mult sau mai puțin lat, purpur, la bază trece într-un pinten. erect), 1 sau mai multe, dispuse, în axa frunzelor. Frunze alterne, eliptic-lanceolate, margini adînc-crestate (cu cîte 1 mic spin).

Impatiens noli-tangere L. Specie care înflorește vara. Flori nutante (corolă galbenă-citron, cu puncte roșii în interior, pinten curbat, pendent), lungi pînă la 3 cm, grupate pînă în 5, terminal, pe un peduncul, la subsuoara frunzelor. Frunze ovate, scurt-pețiolate, adînc-dințate. Plantă anuală, erbacee, glabră, cu tulpină, delicată, transparentă, suculentă, îngroșată la noduri, cu multe ramificații. Se poate cultiva în locuri umede, umbroase.

Impatiens oliverii Wright. Specie cu flori (label carenat, pinten curbat, lung de cîțiva cm, cu baza lată, petala superioară aproape rotundă; cele laterale adînc -bilobate) solitare, lila-deschis, pe partea inferioară aproape albe, cu diametrul de 6 cm, pe un peduncul lung pînă la 7 cm. Frunze ascuțit-lanceolate, cu margini dințate, grupate la fiecare nod cîte 4-8. Plantă erbacee, erectă, înaltă pînă la 2 m, tulpină verde.

Impatiens petersiana Rehd. Specie care înflorește primăvara-vara. Flori roșii-carmin (petalele corolei întregi). Frunze eliptice,’ persistente, purpurii, bronz, lung-pețiolate. Tulpină pufoasă, de aceeași culoare cu frunzele, înaltă de cca 45 cm. Plantele tinere sînt mai florifere. Se cultivă ca plantă perenă în apartamente și balcoane, mai rar în grădini semiumbroase, numai pe timpul verii.

Impatiens sultanii Hook. f. Specie care înflorește primăvara-vara. Flori roșii (pintenul lung și foarte subțire, petalele laterale mici. cu cîte 2 lobi, iar cea superioară mai mare), 1 sau mai multe, în axa frunzei. Plante perene, cultivate în seră și folosite ia decorarea interioarelor, mai rar în grădini ca anuală. Tulpină înaltă pînă la 60 cm; suculentă, albicioasă. (I. petersiana, I. holstii, I. sultanii unii autori le includ în specia I. walleriana Hook., ca fiind asemănătoare, alții le tratează ca specii separate).

CANALE s. pl. (BOT.; Impatiens balsamina) (rar) balsamine (pl.), (reg.) canaluțe (pl.), copăcei (pl.), piersicel, lemn-de-apă.

SLĂBĂNOG adj., s. I. 1. adj. v. slab. 2. adj. v. debil. 3. adj. costeliv, jigărit, pipernicit, pirpiriu, prăpădit, prizărit, răpciugos, sfrijit, slab, uscat, uscățiv, (rar) uscăcios, (înv. și reg.) mârșav, rău, sec, secățiu, secățiv, (reg.) ogârjit, (Mold. și Transilv.) pogârjit. (Vită ~oagă.) 4. adj., s. v. neputincios. II. s. (BOT.) 1. (Impatiens nolitangere) (reg.) brăduleț, brie, calapăr, iadeș, ploponog, răchițele (pl.), slobonov, buruiana-celor-slabi, iarbă-roșie. 2. (Ephedra distachya) cârcel.

SLĂBĂNOG s. v. barba-ursului, coada-calului, trepădătoare.

SLĂBĂNOG adj., s. v. calic, infirm, invalid, necăjit, nevoiaș, olog, paralitic, sărac, sărman, schilod.

SLĂBĂNOG adj. v. coborât, domol, încet, lin, molcom, potolit, scăzut, scoborât, slab, stins.

Slăbănog ≠ grăsan, tare, vânjos, vânos, voinic, zdravăn