IMOBILITÁTE s. f. Stare de nemișcare, de neclintire totală. – Din fr. immobilité.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de gall | Semnalează o greșeală | Permalink

IMOBILITÁTE f. Stare imobilă; nemișcare; neclintire. [G.-D. imobilității] /<fr. immobilité
Sursa: NODEX (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

IMOBILITÁTE s.f. Stare de nemișcare, de neclintire. [Cf. fr. immobilité, lat. immobilitas].
Sursa: DN (1986) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

IMOBILITÁTE s. f. stare de nemișcare, de fixitate, de neclintire. (< fr. immobilité, lat. immobilitas)
Sursa: MDN (2000) | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink

IMOBILITÁTE s. 1. fixație, imobilism, inerție, neclintire, nemișcare, nemobilitate. (Stare de ~ a unui corp.) 2. v. fixitate. 3. fixitate, înțepeneală, rigiditate. (~ privirii.) 4. imobilism. (X este de o ~ condamnabilă.)
Sursa: Sinonime (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

Imobilitate ≠ mobilitate
Sursa: Antonime (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

imobilitáte s. f., g.-d. art. imobilității
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

*imobilitáte f. (lat. immobílitas, -átis). Caracteru de a fi imobil.
Sursa: Scriban (1939) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink