IMAGINE, imagini, s. f. 1. Reprezentare în mintea moastră a realității înconjurătoare, pe baza impresiilor primite prin simțuri; reproducerea unei percepții vizuale sau auditive; (rar) obiectele percepute prin simțuri. Deschizi larg ochii și încerci să păstrezi pentru totdeauna în adîncul lor imaginile care ți se perindă prin față. STANCU, U.R.S.S. 23. Ții tu minte cîte-n lume-ai auzit?... Prea puțin. De ici, de colo, de imagine-o fășie, Vreo urmă de gîndire, ori un petec de hîrtie. EMINESCU, O. I 134. ◊ Fig. În călimara asta nouă roiesc ca fluturii imagini Ce vor cădea cîndva, inerte, pe cîmpul alb al unei pagini. TOPÎRCEANU, M. 7. 2. Reproducere a unui obiect, formată din punctele de reunire ale razelor luminoase emanate de la un izvor de lumină și obținută cu ajutorul unui sistem optic. Păsări contopindu-se în luciul apei cu propria lor imagine. BOGZA, C. O. 39. ◊ Imagine reală = imagine în ale cărei puncte se intersectează însăși razele luminoase pornite de la obiect și care poate fi prinsă pe un ecran. Imagine virtuală = imagine în ale cărei puncte se intersectează numai prelungirile drepte ale razelor luminoase și care nu poate fi prinsă pe un ecran. 3. Reprezentare plastică a înfățișării unei ființe sau a unui obiect, a unei scene din viață, a unui tablou din natură etc. obținută prin fotografiere, desen, pictură, sculptură etc. Carte cu imagini. ▭ La Muzeul central «V. I. Lenin», se poate cunoaște, din documente și imagini, Istoria Partidului Comunist (bolșevic) din U.R.S.S. STANCU, U.R.S.S. 58. 4. Reflectare artistică a realității prin sunete, cuvinte, culori etc., în muzică, poezie, arte plastice etc. El s-a cutremurat nu de imaginea poetică ce-i serveam, ci de glasul meu deznădăjduit. SADOVEANU, A. L. 17. 5. (Mat.) Simbol. – Pl. și: imagine (ODOBESCU, S. III 60). – Variantă: imagină (TOPÎRCEANU, B. 82) s. f.