IMACULÁTĂ adj. v. castă, fecioară, neprihănită, virgină.
Sursa: Sinonime
(2002)
|
Adăugată de
siveco
| Semnalează o greșeală
| Permalink
IMACULÁT, -Ă, imaculați, -te, adj. (Adesea fig.) Care este fără pată; foarte curat; neatins. – Din fr. immaculé, lat. immaculatus.
Sursa: DEX '98
(1998)
|
Adăugată de
gall
| Semnalează o greșeală
| Permalink
IMACULÁT ~tă (~ți, ~te) 1) (despre obiecte de culoare albă) Care este de o albeață perfectă; care nu are nici o urmă de atingere; fără nici o pată. 2) fig. (despre persoane) Care este foarte curat sufletește; plin de candoare; fără nici un păcat; cast; pur. /<fr. immaculé, lat. immaculatus
Sursa: NODEX
(2002)
|
Adăugată de
siveco
| Semnalează o greșeală
| Permalink
IMACULÁT, -Ă adj. (Adesea fig.) Curat; nepătat. [Cf. fr. immaculé, lat. immaculatus].
Sursa: DN
(1986)
|
Adăugată de
LauraGellner
| Semnalează o greșeală
| Permalink
IMACULÁT, -Ă adj. curat, nepătat. ◊ (fig.) pur, cast. (< fr. immaculé, lat. immaculatus)
Sursa: MDN
(2000)
|
Adăugată de
raduborza
| Semnalează o greșeală
| Permalink
IMACULÁT adj. v. candid, cast, feciorelnic, fecioresc, inocent, neprihănit, nevinovat, pudic, virgin, virginal.
Sursa: Sinonime
(2002)
|
Adăugată de
siveco
| Semnalează o greșeală
| Permalink
imaculát adj. m., pl. imaculáți; f. sg. imaculátă, pl. imaculáte
Sursa: Ortografic
(2002)
|
Adăugată de
siveco
| Semnalează o greșeală
| Permalink
*imaculát, -ă adj. (lat. immaculatus, d. mácula, pată: albeață imaculată. Fig. Fără pată morală: inocență imaculată.
Sursa: Scriban
(1939)
|
Adăugată de
LauraGellner
| Semnalează o greșeală
| Permalink
IMACULATA CONCEPȚIUNE, dogmă catolică, instituită de papa Pius al IX-lea, prin bula Ineffabilis Deus (1854), care susține că Maria, mama lui Iisus, nu a cunoscut păcatul originar. Sărbătorită pe 8 dec.
Sursa: DE
(1993-2009)
|
Adăugată de
blaurb
| Semnalează o greșeală
| Permalink