ILUMINÁȚIE, iluminații, s. f. Iluminare puternică a unui oraș, a unei străzi etc. cu ocazia unei sărbători, a unei festivități; luminație. [Var.: iluminațiúne, -i s. f.] – Din fr. illumination, lat. illuminatio.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de gall | Semnalează o greșeală | Permalink

ILUMINÁȚIE ~i f. Iluminare puternică (a unui oraș, a unor străzi etc.) cu ocazia unor festivități. [G.-D. iluminației; Sil. -ți-e-] /<fr. illumination, lat. illuminatio, ~onis
Sursa: NODEX (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink Comentariu: Var. iluminațiune - LauraGellner

ILUMINÁȚIE s.f. Iluminare puternică a unui oraș, a unei străzi, cu ocazia unei sărbători. [Gen. -iei, var. iluminațiune s.f. / cf. fr. illumination, lat. illuminatio].
Sursa: DN (1986) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

ILUMINÁȚIE s. f. iluminare puternică a unui oraș, a unei străzi, cu ocazia unei festivități. (< fr. illumination, lat. illuminatio)
Sursa: MDN (2000) | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink

ILUMINÁȚIE s. (pop.) luminație. (O ~ feerică.)
Sursa: Sinonime (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink Comentariu: Var. iluminațiune - LauraGellner

ilumináție s. f. luminație
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink Comentariu: Var. iluminațiune - LauraGellner

*iluminațiúne f. (lat. illuminátio, -ónis. V. luminăcĭune). Acțiunea de a ilumina. Luminĭ multe așezate simetric cu ocaziunea uneĭ sărbărĭ [!]. Fig. Lumină (inspirațiune) subită pe care, după cum se crede, Dumnezeŭ o răspîndește une-orĭ în suflet. – Și -áție. Pop. lumináție (rus. lĭumináciĭa). V. dunanma.
Sursa: Scriban (1939) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink