ILEGITIMITÁTE s. f. (Rar) Lipsă de legitimitate; caracter nelegitim. – Din fr. illégitimité.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de gall | Semnalează o greșeală | Permalink

ILEGITIMITÁTE s.f. (Rar) Nelegitimitate. [Cf. fr. illégitimité].
Sursa: DN (1986) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

ILEGITIMITÁTE s. f. caracter nelegitim. (< fr. illégitimité)
Sursa: MDN (2000) | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink

ILEGITIMITÁTE s. v. nelegitimitate.
Sursa: Sinonime (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

ilegitimitáte s. f., g.-d. art. ilegitimității
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

*ilegitimitáte f. (d. ilegitim). Caracteru lucruluĭ ilegitim.
Sursa: Scriban (1939) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink