opțiuni
  • info
2 intrări
16 definiții

Explicative DEX

ILEGALIZARE, ilegalizări, s. f. (Rar) Acțiunea de a ilegaliza și rezultatul ei. – V. ilegaliza.

ILEGALIZARE, ilegalizări, s. f. (Rar) Acțiunea de a ilegaliza și rezultatul ei. – V. ilegaliza.

ilegalizare sf [At: CONTEMP. 1948, nr. 113, 2/3 / Pl: ~zări / E: ilegaliza] (Rar) Scoatere în afara legii.

ILEGALIZARE, ilegalizări, s. f. Acțiunea de a ilegaliza și rezultatul ei.

ILEGALIZARE s.f. Acțiunea de a ilegaliza și rezultatul ei. [< ilegaliza].

ILEGALIZA, ilegalizez, vb. I. Tranz. (Rar) A declara ilegal; a trece în ilegalitate. – Ilegal + suf. -iza.

ILEGALIZA, ilegalizez, vb. I. Tranz. (Rar) A declara ilegal; a trece în ilegalitate. – Ilegal + suf. -iza.

ilegaliza vt [At: IORDAN, L. R. A. 199 / Pzi: ~zez / E: ilegal + -iza] A scoate în afara legii.

ILEGALIZA, ilegalizez, vb. I. Tranz. A declara ilegal. Ilegalizînd P.C.R., liberalii dezlănțuie un puternic atac împotriva libertăților cetățenești, și în special împotriva dreptului de organizare al clasei muncitoare. LUPTA DE CLASĂ, 1954, nr. 1, 108.

ILEGALIZA vb. I. tr. (Rar) A trece în ilegalitate, a declara ilegal. [< ilegal + -iza].

ILEGALIZA vb. tr. a trece în ilegalitate, a declara ilegal (2). (< engl. illegalize)

A ILEGALIZA ~ez tranz. rar A declara ilegal; a scoate în afara legii. /ilegal + suf. ~iza

Ortografice DOOM

ilegalizare (rar) s. f., g.-d. art. ilegalizării; pl. ilegalizări

ilegalizare (rar) s. f., g.-d. art. ilegalizării; pl. ilegalizări

ilegalizare s. f. legalizare

ilegaliza (a ~) (rar) vb., ind. prez. 1 sg. ilegalizez, 3 ilegalizează; conj. prez. 1 sg. să ilegalizez, 3 să ilegalizeze

ilegaliza (a ~) (rar) vb., ind. prez. 3 ilegalizează

ilegaliza vb., ind. prez. 1 sg. ilegalizez, 3 sg. și pl. ilegalizează

Intrare: ilegalizare
ilegalizare substantiv feminin
substantiv feminin (F113)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • ilegalizare
  • ilegalizarea
plural
  • ilegalizări
  • ilegalizările
genitiv-dativ singular
  • ilegalizări
  • ilegalizării
plural
  • ilegalizări
  • ilegalizărilor
vocativ singular —
plural —
Intrare: ilegaliza
verb (VT201)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • ilegaliza
  • ilegalizare
  • ilegalizat
  • ilegalizatu‑
  • ilegalizând
  • ilegalizându‑
 singular plural
  • ilegalizează
  • ilegalizați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • ilegalizez
 (să)
  • ilegalizez
  • ilegalizam
  • ilegalizai
  • ilegalizasem
a II-a (tu)
  • ilegalizezi
 (să)
  • ilegalizezi
  • ilegalizai
  • ilegalizași
  • ilegalizaseși
a III-a (el, ea)
  • ilegalizează
 (să)
  • ilegalizeze
  • ilegaliza
  • ilegaliză
  • ilegalizase
plural I (noi)
  • ilegalizăm
 (să)
  • ilegalizăm
  • ilegalizam
  • ilegalizarăm
  • ilegalizaserăm
  • ilegalizasem
a II-a (voi)
  • ilegalizați
 (să)
  • ilegalizați
  • ilegalizați
  • ilegalizarăți
  • ilegalizaserăți
  • ilegalizaseți
a III-a (ei, ele)
  • ilegalizează
 (să)
  • ilegalizeze
  • ilegalizau
  • ilegalizară
  • ilegalizaseră
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

ilegalizare, ilegalizărisubstantiv feminin

  • 1. rar Acțiunea de a ilegaliza și rezultatul ei. DEX '09 DEX '98 DLRLC DN
etimologie:
  • vezi ilegaliza DEX '09 DEX '98 DN

ilegaliza, ilegalizezverb

  • 1. rar A declara ilegal; a trece în ilegalitate. DEX '09 DEX '98 DLRLC DN
    • format_quote Ilegalizînd P.C.R., liberalii dezlănțuie un puternic atac împotriva libertăților cetățenești, și în special împotriva dreptului de organizare al clasei muncitoare. LUPTA DE CLASĂ, 1954, nr. 1, 108. DLRLC
etimologie:
  • Ilegal + -iza. DEX '09 DEX '98 DN

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.