IERODIÁCON, ierodiaconi, s. m. Călugăr cu funcție de diacon. [Pr.: -di-a-] – Din sl. ijerodijakonŭ.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de gall | Semnalează o greșeală | Permalink

IERODIACÓN ~i m. Călugăr cu funcție de diacon. /<sl. ijerodijakonu
Sursa: NODEX (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

ierodiácon s. m. (sil. ie-, -di-a-), pl. ierodiáconi
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

ie- și ĭerodiácon m. (ngr. ierodiákonos). Călugăr care are rangu de diacon.
Sursa: Scriban (1939) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink