IERBÚȚĂ, ierbuțe, s. f. (Reg.) Diminutiv al lui iarbă; ierbuliță. – Iarbă + suf. -uță.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de gall | Semnalează o greșeală | Permalink

IERBÚȚĂ s. v. ierbușoară.
Sursa: Sinonime (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

ierbúță s. f. (sil. ie-), g.-d. art. ierbúței; pl. ierbúțe
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink