IERBĂLÚȚĂ, ierbăluțe, s. f. Plantă erbacee cu frunze ascuțite și aspre spre margine și cu flori violete dispuse în spice mici (Phalaris arundinacea). – Iarbă + suf. -ăluță.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de gall | Semnalează o greșeală | Permalink

IERBĂLÚȚĂ ~e f. Plantă erbacee, cu frunze ascuțite și aspre spre margine și cu florile violete dispuse în spice. /iarbă + suf. ~ăluță
Sursa: NODEX (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

IERBĂLÚȚĂ s. v. iarbă-albă.
Sursa: Sinonime (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

ierbălúță s. f. (sil. ie-), g.-d. art. ierbălúței; pl. ierbălúțe
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink