IDIOTISM s. n. (cf. fr. idiotisme, lat. idiotismus, gr. idiotismos < idios „propriu”, „specific”): construcție sau expresie proprie unui idiom, care nu se poate traduce într-un alt idiom cuvânt cu cuvânt, decât printr-o perifrază aproximativă, ca de exemplu a-și lua lumea în cap, a da bir cu fugiții, a o pune de mămăligă etc. (v. și expresie frazeologică).