10 definiții pentru „ideologie”   declinări

IDEOLOGÍE, ideologii, s. f. Totalitatea ideilor și concepțiilor filosofice, morale, religioase etc. care reflectă, într-o formă teoretică, interesele și aspirațiile unor categorii într-o anumită epocă. ♦ P. restr. Totalitatea ideilor și concepțiilor care constituie partea teoretică a unui curent, a unui sistem etc. ♦ Știință care are ca obiect de cercetare studiul ideilor, al legilor și al originii lor. [Pr.: -de-o-] – Din fr. idéologie.
Sursa: DEX '09 (2009) | Adăugată de valeriu | Semnalează o greșeală | Permalink

IDEOLOGÍE, ideologii, s. f. Totalitatea ideilor și concepțiilor filozofice, morale, religioase etc. care reflectă, într-o formă teoretică, interesele și aspirațiile unor categorii într-o anumită epocă. ♦ P. restr. Totalitatea ideilor și concepțiilor care constituie partea teoretică a unui curent, a unui sistem etc. ♦ Știință care are ca obiect de cercetare studiul ideilor, al legilor și al originii lor. [Pr.: -de-o-] – Din fr. idéologie.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de gall | Semnalează o greșeală | Permalink

ideologíe (-de-o-) s. f., art. ideología, g.-d. art. ideologíei; pl. ideologíi, art. ideologíile
Sursa: DOOM 2 (2005) | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink

IDEOLOGÍE ~i f. Ansamblu de idei, doctrine sau credințe caracteristice unei epoci, unei societăți, unei clase sau unui partid. [G.-D. ideologiei] /<fr. idéologie, germ. Ideologie
Sursa: NODEX (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

IDEOLOGÍE s.f. Sistem de idei, de noțiuni, de teorii, de concepții politice, morale, juridice etc., care reflectă într-o formă generalizată, interesele unei clase sau ale unei categorii sociale determinate de condițiile istorice obiective ale existenței și care, la rândul lui, exercită o influență activă asupra dezvoltării societății. [Gen. -iei. / < fr. idéologie].
Sursa: DN (1986) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

IDEOLOGÍE s. f. ansamblul ideilor, concepțiilor și teoriilor care reflectă, într-o formă generalizată, interesele și aspirațiile unei clase sau categorii sociale, determinate de condițiile istorice obiective ale existenței acesteia. (< fr. idéologie)
Sursa: MDN (2000) | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink

ideologíe (sil. -de-o-), art. ideología, g.-d. art. ideologíei; pl. ideologíi, art. ideologíile
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

ideologie f. știință despre originea și formarea ideilor.
Sursa: Șăineanu, ed. a VI-a (1929) | Adăugată de blaurb | Semnalează o greșeală | Permalink

*ideologíe f. (d. ideĭe și logie). Știința ideilor, considerarea ideilor în ele singure lipsite de orĭ-ce metafizică.
Sursa: Scriban (1939) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

Definiții din dicționare specializate

Aceste definiții pot explica numai anumite înțelesuri ale cuvintelor.

IDEOLOGÍE (‹ fr.; {s} ideo- + gr. logos „studiu”) s. f. Termen creat de Destutt de Tracy pentru a desemna studiul ideilor, denumit până atunci „psihologie”. După o perioadă de timp, cuvântul a revenit în uz – o dată cu publicarea postumă (1927) a „Ideologiei germane” (a lui K. Marx și Fr. Engels) și cu apariția (în 1929) a lucrării „Ideologie și utopie” de K. Mannheim. În prezent, i. reprezintă un sistem de idei opinii sau dogme pe care un individ un grup social, un regim politic sau un partid le folosește pentru justificarea acțiunilor destinate să satisfacă aspirații și interese practice, politice sau culturale, dar fără o preocupare deosebită privind raționalitatea și obiectivitatea lor. În general, o i. comportă afectivitate, vizionarism, pragmatism, conținând exagerări și denaturări ale realității. ♦ (În sens peiorativ) Sistem de gândire rupt de practică.
Sursa: DE (1993-2009) | Adăugată de blaurb | Semnalează o greșeală | Permalink