9 definiții pentru «identic»   declinări

IDÉNTIC, -Ă, identici, -ce, adj. Care coincide întru totul cu ceva sau cu cineva; la fel cu altceva sau cu altcineva; aidoma, întocmai. – Din fr. identique, lat. identicus.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de gall | Semnalează o greșeală | Permalink

IDÉNTIC1 adv. La fel; exact; aidoma. /<fr. identique, lat. identicus
Sursa: NODEX (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

IDÉNTIC2 ~că (~ci, ~ce) (despre obiecte, ființe etc.) Care este absolut la fel; care coincide întru totul. Lucrări ~ce. Personaje ~ce. /<fr. identique, lat. identicus
Sursa: NODEX (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

IDÉNTIC, -Ă adj. La fel, egal, asemănător întru totul cu ceva sau cu cineva; aidoma. [Cf. fr. identique, it. identico].
Sursa: DN (1986) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

IDÉNTIC, -Ă adj. exact, la fel, asemănător în totul cu ceva sau cu cineva; aidoma, întocmai. ♦ (mat.) funcție ~ă = funcție care asociază oricărui element din domeniul de definiție același element. (< fr. identique, lat. identicus)
Sursa: MDN (2000) | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink

IDÉNTIC adj., adv. 1. adj. v. conform. 2. adv. v. întocmai. 3. adj. v. egal. 4. adj. v. sinonimic.
Sursa: Sinonime (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

Identic ≠ deosebit, diferit
Sursa: Antonime (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

idéntic adj. m., pl. idéntici; f. sg. idéntică, pl. idéntice
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

*idéntic, -ă adj. (mlat. idénticus, d. lat. idem, acelașĭ). Absolut asemenea cu altu, tot așa: case identice, propozițiunĭ identice. Adv. În mod identic.
Sursa: Scriban (1939) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink