ICONOSTRÓF, iconostroafe, s. n. Instrument optic care dă imaginea răsturnată a unui obiect. – Din fr. iconostrophe.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de gall | Semnalează o greșeală | Permalink

ICONOSTRÓF s.n. Instrument optic care dă imaginea răsturnată a obiectelor, folosit în gravură pentru reproducerea modelelor. [< fr. iconostrophe, cf. gr. eikon – imagine, strophe – întoarcere].
Sursa: DN (1986) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

ICONOSTRÓF s. n. instrument optic care dă imaginea răsturnată a obiectelor, folosit în gravură. (< fr. iconostrophe)
Sursa: MDN (2000) | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink

iconostróf s. n. (sil. mf. -strof), pl. iconostroáfe
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink