IATROGENIE, iatrogenii, s. f. (Med.) Stare psihică produsă sau agravată pe cale psihogenă de către medic, ca urmare a unei manevre defectuoase sau a unui tratament medical greșit. – Din fr. iatrogénie.

iatrogenie sf [At: DN³ / Pl: (rar) ~ii / E: fr iatrogénie] (Med; rar) 1-2 Stare psihică (produsă sau) agravată pe cale psihogenă de către medic, de tratament sau de condițiile spitalizării.

IATROGENIE, iatrogenii, s. f. (Med.) Stare psihică produsă sau agravată pe cale psihogenă de către medic, de tratament sau de condițiile spitalizării. – Din fr. iatrogénie.

IATROGENIE s.f. Producere a unei boli de un medicament prescris, luat în doze prea mari sau timp prea îndelungat. [Gen. -iei. / < fr. iatrogénie, cf. gr. iatros – medic, gennan – a produce].

IATROGENIE s. f. stare psihică produsă pe cale psihogenă de către medic, de tratament sau de condițiile spitalizării. (< fr. iatrogénie)

iatrogenie s. f., pl. iatrogenii

IATRO- „medic, tratament, medical”. ◊ gr. iatros „medic” > fr. iatro-, germ. id., engl. id. > rom. iatro-. □ ~gen (v. -gen₁), adj., care este provocat de medic; ~genie (v. -genie₁), s. f., producere a unei boli în urma administrării îndelungate sau excesive de medicamente; ~lepsie (v. -lepsie), s. f., absorbție a produselor medicamentoase prin piele; ~leptic (v. -leptic), adj., (despre tratament) care se bazează pe utilizarea fricțiunilor, oncțiunilor etc.; ~sofie (v. -sofie), s. f., concepție medicală, teorie a medicinii.