IATÁC, iatacuri, s. n. 1. (Reg.) Cameră (mică) de culcare; dormitor, budoar. 2. (Înv.) Pat. [Var.: ietác s. n.] – Din tc. yatak.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de gall | Semnalează o greșeală | Permalink

IATÁC ~uri n. Cameră mică de dormit; dormitor. /<turc. yatak.
Sursa: NODEX (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

IATÁC s. v. cameră de culcare, dormitor, pat.
Sursa: Sinonime (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

iatác, iatácuri, s.n. 1. (reg.) cameră mică de culcare; budoar, dormitor. 2. (înv.) pat. 3. (înv.) gazdă de hoți. 4. (reg.) unealtă de plugărie pentru cărat paie.
Sursa: DAR (2002) | Adăugată de blaurb | Semnalează o greșeală | Permalink

iatác (iatácuri), s. n. – 1. (Înv.) Pat. – 2. Dormitor, budoar. – 3. (Înv.) Persoană care ascunde tîlhari. – Var. ietac. – Mr. γiatache. Tc. yatak „pat” și „tăinuitor de tîlhari” (Roesler 592; Șeineanu, II, 220; Lokotsch 995; Ronzevalle 173), cf. ngr. γιατάϰι, bg. jatak.
Sursa: DER (1958-1966) | Adăugată de blaurb | Semnalează o greșeală | Permalink

iatác s. n., pl. iatácuri
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

ĭatác n., pl. e și urĭ (turc. ĭatak; ngr. gĭatáki, bg. sîrb. ĭatak). Cameră de culcare. – În est ĭetac.
Sursa: Scriban (1939) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink