Definiția cu ID-ul 499165:
Dicționare etimologice
Explică etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.
iarmaroc (iarmaroace), s. n. – Tîrg ținut la date fixe, bîlci. Germ. Jahrmarkt, prin intermediul rut. jarmarok (Cihac, II, 145; Sanzewitsch 204; DAR), cf. pol. jarmar(e)k, rus. jarmarka. În Mold.