3 definiții pentru hărțuitor
Explicative DEX
hărțuitor, ~oare [At: BĂLCESCU, M. V. 617 / Pl: ~i, ~oare / E: hărțui + -tor] 1-2 smf, a (Persoană) care desfășoară atacuri scurte și repetate. 3-4 smf, a (Persoană) care necăjește pe cineva cu tot felul de neplăceri. 5-6 smf, a (Persoană) care asmute un câine. 7-8 smf, a (Persoană) care deschide discuții repetate și contradictorii cu cineva.
hărțuitor m. cel ce hărțuiește.
- sursa: Șăineanu, ed. VI (1929)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Ortografice DOOM
hărțuitor adj. m., pl. hărțuitori; f. sg. și pl. hărțuitoare
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Intrare: hărțuitor
hărțuitor adjectiv
| adjectiv (A66) Surse flexiune: DOR | masculin | feminin | |||
| nearticulat | articulat | nearticulat | articulat | ||
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
|
|
| plural |
|
|
|
| |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
|
|
| plural |
|
|
|
| |
| vocativ | singular | — | — | ||
| plural | — | — | |||
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
Exemple de pronunție a termenului „hărțuitor” (2 clipuri)
Clipul 1 / 2